Pasta de Dinti

Istorie

Primele paste de dinti au aparut in India si China intre anii 300-500 i.H. Conform istoriei chineze un invatat Huang-Ti, trata durerile dentare prin infigerea unor ace din aur sau argint in diferite puncte ale mandibulei si gingiei.

Primele incercari de a curata dintii au fost facute folosind oase sau coaja de ou pisata, care ajutau la indepartarea resturilor alimentare. Alte paste primitive erau facute din pulbere de carbune cu diferite arome. Acestea erau aplicate pe dinti folosind un simplu bat.

Pulberea dentara a aparut in Marea Britanie in sec XVIII. Era livrata intr-un vas ceramic si era fie sub forma de pulbere sau pasta. Bogatii o aplicau cu periute si saracii cu degetele.

Pastele de dinti moderne au aparut in sec XIX. Un dentist pe nume Peabody a fost primul care a adaugat sapun in compozitia pastei de dinti in anul 1824. Creta a fost introdusa in anul 1850 de catre John Harris. In 1873 pasta a fost produsa pe scara larga si era comercializata intr-un borcan si era aromata. In anul 1892 Dr. Washington Sheffield din Connecticut a fost primul care a fabricat pasta intr-un tub care se putea strange-asa cum este in ziua de astazi. Tot el a fost cel care a inlocuit sapunul existent pana la acea data in pasta cu detergentii de tipul celor de astazi.

Rolul lor

Pastele de dinti indeplinesc in general trei mari cerinte:

• Un rol cosmetic prin curatarea si polizarea suprafetei dentare si improspatarea respiratiei

• Un rol terapeutic prin indepartarea placii

• Un rol farmacologic prin actiunea substantelor continute.

Pastele de dinti sunt produse cosmetice si nu trebuie confundate cu medicamentele.

Pastele au diferire componente si in functie de acestea se diferentiaza intre ele:

  • 15-55% particule abrazive ele ajuta la indepartarea placii bacteriene si la curatarea suprafetei dintilor. Capacitatea de abraziune depinde de marimea particulelor, de forma acestora, duritate, numar, si de forta aplicata la periaj. Forma si duritatea periutei de dinti au un rol mai redus in indepartarea placii. Ca particule abrazive sunt folosite Carbonati, Fosfati, [DCP], [DCPD], Natriummetaphosphat, Hidorxid de Al, si elemente sintetice.
  • Substante care mentin umiditatea (impiedica uscarea pastei). Aceste substante sunt Glycerol, Sorbitol sau Propylenglycol.
  • Mijloace de legare (Hydroxyethylcellulose, Methycellulose, Mg colloidal sau Silicat de aluminium) sunt substante hidofile si coloidale. Formeaza geluri cu vascozitate crescuta si leaga intre ele elementele abrasive.
  • Conservanti (cum ar fi Hydroxybenzoester) impiedica dezvoltarea microorganismelor in pasta de dinti si-i confera acesteia valabilitate.
  • Agenti tensioactivi (Natriumlaurylsulfat) micsoreaza tensiunea superficiala a amestecului ce formeaza pasta de dinti). Au si rol de spumant si dizolva placa bacteriana si elimina resturile alimentare. Dozele crescute din aceste substante pot avea efecte nocive asupra gingiei. Concentratia lor nu ar trebui sa depaseasca 2%.
  • Aromatizanti precum menthol sau scortisoara.
  • Indulcitori artificiali non-cariogeni (Zaharina, Xylitol).

Drept agent cariostatic de peste 40 de ani se foloseste F. Astazi peste 70% din pastele de dinti au 0,1-0,15% F , iar pastele pentru copii nu trebuie sa contina mai mult de 0.025%. In cazul in care se folosesc zilnic pastele de dinti reduc cariile cu peste 20%.

Pentru cei care privesc cu scepticism pastele de dinti fluorurate, exista astazi si paste de dinti naturale.

Tipuri de paste de dinti

  • Paste de dinti anti-tartru. Majoritatea studiilor arata ca aceste tipuri de paste de dinti controleaza tartrul, dar nu îl si îndeparteaza. Adica doar previn acumularea acestuia.
  • Paste de dinti ce îngrijesc gingiile. Acest tip de pasta contine fluorura de staniu, diferita fata de fluorura de sodiu gasita în celelalte tipuri de pasta.
  • Paste de dinti cu bicarbonat de sodiu . Aceste produse au avut o revenire spectaculoasa în ultima vreme. Nu exista studii care sa dovedeasca clar ca acest sortiment reduce semnificativ cariile dentare, în comparatie cu alte paste. Gustul placut poate încuraja însa utilizatorii lor sa realizeze un periaj mai îndelungat, ca si la pastele mentolate.
  • Paste de dinti abrazive “ale fumatorilor”. Aceste paste de dinti nu sunt foarte recomandate, de vreme ce pot cauza retractia gingiei si pot abraza smaltul dintelui.
  • Paste pentru dintii sensibili. Cam 20% din adulti au o sensibilitate crescuta a dintilor. Pastele pentru dintii sensibili actioneaza cu succes asupra a 80-85% din populatia ce le foloseste cu regularitate.
  • Paste de albit dintii. Sunt riscante, datorita abrazivitatii. Elementul activ al acestor paste prezinta riscuri mult mai scazute daca este încorporat într-un complex cu fluor.
  • Paste cu diverse arome. Cea mai folosita aroma la pastele de dinti este menta. Pentru cei care nu suporta menta si mai ales pentru copii (care sunt deranjati de senzatia de usoara usturime pe limba), exista însa alternative: produsele cu aroma de lamâie, mar verde, banane sau alte fructe.

O companie japoneza a scos pe piata un pachet de paste de dinti care au alte arome decât cea de menta. Sunt 32 de diferite arome , iar printre cele mai ciudate sunt cele cu gust de ceai verde, iasomie, ciocolata, paine sau chiar Cola.

Mit si adevar cu privire la pasta de dinti

Contrar celor reclamelor, cantitatea de pasta sau gel folosita poate fi doar de marimea unui bob de mazare. Actiunea mecanica este mult mai importanta.

La folosirea pastelor de dinti pentru albire, unele persoane constata rezultatele pozitive, iar altele nu. Lipsa rezultatului nu presupune în principiu ineficacitatea acestui tip de paste, ci se poate datora alimentatiei sau structurii speciale a dintelui.

Tartrul este îndepartat doar la cabinetele stomatologice. Pastele de dinti speciale nu îndeparteaza tartrul, doar îl controleaza.

Gelurile pentru dinti pot parea mai putin abrazive ca pastele de dinti, dar nu este în totalitate asa. În momentul de fata, unele geluri pot fi mai abrazive.

Nu uitati!

Mai important decat pasta, care nu trebuie folosita in exces (in principiu cantitatea necesara nu trebuie sa depaseasca marimea unui bob de mazare), sunt tehnica si durata periajului, care este recomandat sa dureze in medie 5-25 minute si sa fie efectuat cu periute moi cu varful perilor rotunjit, fara a apasa foarte tare.

Igiena Orala

Igiena bucala este esentiala in mentinerea sanatatii intregului organism.

Existenta unor dinti sanatosi nu se datoreaza numai alimentatiei echilibrate, ci mai ales, unei igiene corect efectuate si poate cel mai important unei ocluzii (muscaturi) corecte care sa distribuie fortele extrem de mari masticatorii pe toti dintii si nu numai pe anumite zone ale arcadei, aceste zone fiind suprasolicitate vor ceda in cel din urma.

Curatarea danturii se face inca din faza aparitiei primilor dinti de lapte. Imediat dupa aparitia primilor dintisori ai bebelusului, se curata suprafata acestora cu un prosopel foarte curat si umezit (fara pasta de dinti). Miscarile trebuie sa fie usoare, ca sa nu raneasca gingia. In magazinele specializate, exista periute de dinti pentru bebelusi.

La un an si jumatate-doi, se incepe spalatul propriu-zis pe dinti.

Periuta trebuie sa aiba cap mic (max. 2,5 cm) si nu mai mult de trei randuri de peri. Acestia trebuie sa fie din material sintetic, rotunjiti la capat si nu prea duri. Pentru a evita parazitarea periutei cu bacterii, se recomanda schimbarea ei la sase saptamani. Se pot folosi si periute electrice cu cap rotativ, conform instructiunilor producatorului. S-a observat totusi o neglijenta mai mare la cei care folosesc periuta electrice, ei avand prea mare incredere in capacitatea acesteia de a face singura periajul.

Pentru a sustine structural evolutia dintilor, chiar de la aparitia primilor dinti (5-6 luni), mama trebuie sa administreze zilnic bebelusului cate o tableta de fluor. De asemenea, e importanta mentinerea unei diete echilibrate, bogata in vitamine si minerale, dar redusa in hidrati de carbon (prezenti mai ales in dulciuri).

Tehnica de spalare a dintilor: cu periuta in unghi de 45 de grade fata de suprafata dintilor, se executa miscari rotative, pe exteriorul si interiorul dintilor (pe verticala), exercitand o apasare mai mare spre partea cu care mestecam sau muscam. Astfel, indepartam bacteriile din zona gingiei, care pot da inflamatii, chiar parodontopatii, si pot duce la pierderea dintelui.

Aceasta tehnica este valabila pentru toata lumea. Copiii vor fi ajutati de parinti pana cand vor fi in stare sa-si faca singuri periajul corect.

Durata optima pentru un periaj corect este de circa 5-25 minute. Nu te grabi cu spalatul, deoarece, mai tarziu, vei plati pentru fiecare minut furat. Daca poti, e bine sa te speli pe dinti dupa fiecare masa, iar daca nu, cel putin de doua ori pe zi (o data dimineata, dupa micul dejun, si o data seara, inainte de culcare).

Cum alegem  pasta de dinti:

Pentru intarirea smaltului dentar, este esential sa folosesti o pasta de dinti cu fluor. Pastele de dinti pentru adulti nu trebuie sa aiba in compozitie mai mult de 15% fluor, iar cele pentru copii, cel mult 0,03% fluor.

Asadar, e bine ca adultii si copiii sa aiba paste de dinti separate. Fluorul in genere este extrem de toxic pentru organism, la fel si pentru microorganismele din cavitatea bucala, dar este extrem de benefic in catitati optime pentru mineralizarea smaltului.

De ce altceva mai au nevoie dintii nostri:

APA DE GURA -este recomandata datorita faptului ca, prin clatire, poate ajunge in spatii din cavitatea bucala ce nu pot fi curatate cu periuta de dinti. Are efect antibacterian si un miros foarte placut. De fiecare data cand te speli pe dinti, clateste 50-60 de secunde cu apa de gura.

ATA DENTARA CERATA -nu are efect antibacterian, dar e eficienta prin faptul ca ajuta la eliminarea resturilor care nu au iesit la periaj si are un efect de gresare asupra suprafetelor de contact dintre dinti, elimind frictiunea si distrugerea smaltului in acele suprafete sau puncte.

Important! Foloseste intotdeauna ata dentara inainte de spalatul pe dinti, nu dupa.

GUMA DE MESTECAT -este recomandata in igiena dentara cu conditia sa nu contina zahar (guma de mestecat sugar-free). Daca, ocazional, nu te poti spala pe dinti, solutia cea mai la indemana este sa mesteci guma.

Efectul este de curatare mecanica si stimulare a productiei de saliva, care neutralizeaza acizii prezenti in gura dupa o masa copioasa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: